Bullying la Questfield International College, educația și absența transparenței

Bullyingul în mediul școlar reprezintă o problemă complexă ce necesită o reacție instituțională clară, structurată și transparentă. Pentru ca școlile să asigure un cadru sigur și propice dezvoltării armonioase a elevilor, este esențial ca sesizările privind hărțuirea și agresiunile psihologice să fie tratate cu seriozitate și să existe măsuri documentate care să prevină și să remedieze astfel de situații.

Bullying la Questfield International College: investigație privind educația și lipsa de transparență

Investigația realizată de redacție, bazată pe documente, corespondență scrisă și relatări ale familiei unui elev, semnalează un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera. Perioada investigată depășește opt luni și relevă o serie de probleme legate de managementul situației: lipsa unor măsuri documentate, stigmatizarea medicală ca formă de umilire, presiuni exercitate asupra familiei pentru retragerea copilului și o reacție instituțională întârziată și predominant informală.

Semnalări repetate și absența intervențiilor documentate

Potrivit datelor puse la dispoziția redacției, familia copilului a transmis în mod constant și documentat sesizări scrise către învățătoarea clasei, conducerea administrativă și fondatoarea instituției, Fabiola Hosu. Aceste comunicări au descris un climat de bullying repetat, cu episoade zilnice de jigniri, umiliri publice și excludere socială. Cu toate acestea, nu există în documentație răspunsuri scrise care să ateste luarea unor măsuri concrete sau implementarea unor planuri de intervenție. Intervențiile instituției au rămas la nivel de discuții verbale informale, fără procese-verbale sau decizii asumate.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire psihologică

Un element semnificativ al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale degradante în mediul școlar, conform relatărilor și documentelor analizate. Această etichetare nu a fost folosită în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de ridiculizare și marginalizare a elevului vizat, ceea ce, potrivit specialiștilor, depășește sfera unui conflict obișnuit între copii și intră în zona stigmatizării și hărțuirii agravate.

Consecințele stigmatizării medicale asupra copilului au fost confirmate printr-un raport psihologic detaliat, însoțit de o adeverință emisă de un psiholog recunoscut la nivel național. Acest document medical relevă efecte emoționale grave: anxietate, retragere socială, frică constantă și refuz școlar, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat în context educațional.

Presiunea asupra familiei și răspunsul instituției

Familia a relatat că, în ciuda sesizărilor oficiale, a existat o presiune subtilă sau explicită de a părăsi școala, inclusiv prin afirmații atribuite fondatoarei Fabiola Hosu: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din documentele și declarațiile puse la dispoziția redacției, reflectă modul în care a fost gestionată situația, fără a presupune motive financiare sau intenții ascunse, ci ca un element relevant în analiza răspunsului instituțional.

Rolul cadrelor didactice și normalizarea bullyingului

Din corespondența și relatările familiei rezultă că incidentele au avut loc în prezența cadrului didactic titular, iar intervențiile acestuia nu au fost suficiente pentru a opri comportamentele agresive. Lipsa unei reacții ferme și documentate a contribuit la normalizarea bullyingului în colectivul clasei, iar sesizările au fost uneori interpretate ca „dinamică de grup” sau „problemă minoră de adaptare”, minimalizând gravitatea situației.

Confidențialitatea și expunerea copilului

Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile referitoare la situația elevului. Cu toate acestea, conform documentelor și relatărilor, aceste solicitări nu par să fi fost respectate integral, iar copilul a fost expus în mediul școlii unor interpelări care îl plasau într-o poziție vulnerabilă, ceea ce, potrivit specialiștilor, poate constitui o formă de presiune psihologică instituțională.

Reacția întârziată a conducerii și utilizarea unui formular informal

Abia la peste opt luni de la primele sesizări scrise, după implicarea unei echipe juridice, conducerea a reacționat prin completarea unui document informal de tip Family Meeting Form. Acest formular nu conține elemente de trasabilitate, responsabilități clare, termene sau măsuri concrete, ceea ce face ca intervenția să fie percepută ca minimă și insuficientă în raport cu gravitatea situației semnalate.

Comunicarea oficială privind situația și minimalizarea fenomenului

Pe 27 ianuarie 2026, conducerea Școlii Questfield Pipera a transmis un email către părinți în care situațiile reclamate sunt reduse la „interacțiuni spontane dintre copii”. Această formulare contrazice sesizările documentate și ridică semne de întrebare asupra abordării instituției în ceea ce privește recunoașterea și gestionarea bullyingului.

Posibile consecințe după retragerea elevilor și apelul către comunitate

După retragerea copiilor de la școală, părinții au raportat contacte telefonice informale către alte unități de învățământ din zonă, în care copiii au fost descriși într-o lumină negativă, fără susținere documentară. Redacția solicită clarificări publice cu privire la aceste aspecte, care ridică probleme legate de dreptul la educație și confidențialitate.

• Sesizările scrise ale familiei privind bullyingul și stigmatizarea medicală.
• Lipsa răspunsurilor scrise și a măsurilor documentate din partea școlii.
• Presiunea exercitată asupra familiei pentru retragerea copilului.
• Utilizarea unei etichete medicale ca instrument de umilire și marginalizare.
• Expunerea copilului în mediul școlar în ciuda solicitărilor de confidențialitate.
• Reacția întârziată și limitată a conducerii, exprimată printr-un formular informal.
• Minimalizarea oficială a fenomenului în comunicarea cu părinții.
• Semnale privind posibile practici problematice după retragerea din școală.

Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională

Documentele și relatările analizate indică un caz de bullying sistematic în cadrul Școlii Questfield Pipera, însoțit de o lipsă semnificativă de transparență și de măsuri documentate. În această situație, reacția instituției a fost predominant informală și întârziată, ceea ce contravine așteptărilor legitime de protecție și intervenție specificate în cadrul unui mediu educațional responsabil.

Aspectele care rămân neclare și care solicită un răspuns oficial includ: existența și aplicarea unor proceduri interne riguroase pentru prevenirea și combaterea bullyingului, măsurile concrete luate în urma sesizărilor, respectarea confidențialității și protecția elevilor vulnerabili, precum și modul în care instituția gestionează relația cu familiile în astfel de situații delicate.

În lipsa unor clarificări asumate și documentate din partea Questfield Pipera, rămâne deschisă întrebarea esențială privind mecanismele reale de protecție și responsabilitate ale instituției față de elevii săi și față de familiile acestora.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro