Casa Gheorghe Tătărescu din București: martor tăcut al puterii, culturii și memoriei
În inima Bucureștiului interbelic, pe strada Polonă, un spațiu discret păstrează ecouri ale unei epoci în care puterea se contura nu doar prin gesturi politice, ci și prin măsura și sobrietatea locuinței. Casa Gheorghe Tătărescu, cu arhitectura sa ce dialoghează fin între tradițional și mediteranean, nu este doar o vilă interbelică, ci un depozit palpabil de memorie politică și culturală. _Pereții săi rețin tensiunea anilor de glorie, compromis și declin_, iar acum, sub numele de EkoGroup Vila, această reședință readuce în prezent un sens al continuității responsabile, care respectă trecutul fără a-l idealiza.
Casa Gheorghe Tătărescu: de la reședință a unui prim-ministru la EkoGroup Vila
Gheorghe Tătărescu, figura complexă a României interbelice și postbelice, a ales o locuință care reflectă o filozofie a puterii temperate. Casa sa din strada Polonă, mai degrabă modestă ca dimensiuni în raport cu statutul său, devine un spațiu al reținerii și al echilibrului, un vector de valori interbelice și un martor al istoriei. Astăzi, această vilă interbelică trăiește o nouă viață sub egida EkoGroup Vila, o instituție care păstrează și valorifică memoria arhitecturală și culturală a locului, accesibilă publicului într-un mod atent și controlat prin povestea vilei din Strada Polonă nr. 19.
Gheorghe Tătărescu: omul și timpul său
Politician remarcat al Partidului Național Liberal, Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a traversat o epocă zbuciumată, marcată de tranziții politice, crize externe și tensiuni interne. Dintre multiplele ipostaze, se distinge omul care a înțeles devreme importanța reprezentării și legitimității politice; prin teză doctorala din 1912 despre regimul electoral, pleda pentru vot universal real, anticipând fragilitatea democrației parlamentare la care a fost ulterior martor și actor.
A fost prim-ministru în două mandate semnificative (1934–1937 și 1939–1940), perioade în care a combinat vigilența administrativă și economică cu compromisuri ce au erodat unele dintre fundamentele sistemului parlamentar. În plan exterior, a navigat cu dificultate printre alianțele vremii, culminând cu pierderi teritoriale dramatice și cedări politice ce au modelat destinul României moderne.
Atitudinea sa rezervată față de propria persoană reflectă o disciplină intelectuală și o modestie aproape contabilă, între „datoria făcută” și rezervele față de ideea de erou politic. Toate acestea se răsfrâng în spațiul locuinței sale, parte integrantă a biografiei sale nu doar personale, ci și istorice.
Casa ca extensie a puterii temperate și a vieții private
Reședința din Strada Polonă, nr. 19, nu impresionează prin mărime, ci prin felul în care dimensiunea restrânsă exprimă o etică a puterii: discreție, proporție, rezervă. Pentru un prim-ministru al României, alegerea unui birou la entre-sol, cu o intrare laterală modestă, este un gest încărcat de simbolism — puterea nu domină, se integrează în cadrul vieții private, subordonată acesteia.
Casa a fost spațiul în care s-au întâlnit elitele vremii — Nicolae Titulescu, Martha Bibescu, Carol al II-lea — un nod discret al influențelor politice și culturale. Graphia familiei Tătărescu, ce cultivă echilibrul între dimensiunea publică și intimitatea familială, se regăsește în organizarea internă și în grădina tăinuite de priviri indiscrete.
Arhitectura Casei Tătărescu: dialog între mediteranean și neoromânesc
Casa poartă amprenta stilistică a unei epoci în căutarea unei identități vizuale echilibrate: proiectul inițial, semnat de Alexandru Zaharia, este ulterior rafinat de asociatul său Ioan Giurgea. Această colaborare model a dat naștere unei structuri care evită monumentalizarea inutilă, preferând detaliul și proporțiile corecte.
Caracteristic este limbajul arhitectural care combină elemente precum portaluri cu accente moldovenești, coloane filiforme cu tratamente variate, precum și o absidă care încadrează șemineul realizat de sculptorița Milița Pătrașcu, eleva lui Brâncuși și apropiată a familiei Tătărescu. Această sinergie între arhitectură și artă reflectă pe deplin o cultură a detaliului și a continuității tradiției în modernitate.
Interiorul, organizat cu rigurozitate socială a elitei interbelice, cu un hall central care se deschide către o grădină evocatoare a Balcicului, completează un ansamblu în care austeritatea se îmbină cu rafinamentul discret al meșteșugului autohton — parchetul și feroneria din alamă patinată, ușile sculptate, fiecare element construit pentru a „vorbi” despre un ethos al sobrietății și al respectului față de funcție.
Arethia Tătărescu și pulsul cultural al familiei
Dincolo de numele prim-ministrului, Arethia Tătărescu, „Doamna Gorjului”, a fost motorul discret al acestui spațiu cultural și domestic. Rolul ei a fost esențial: mana care a păstrat echilibrul între ambițiile politice și sensibilitatea artistică, conectând viața casei cu proiecte majore de renaștere culturală, precum Ansamblul Brâncuși de la Târgu Jiu.
Arethia a fost beneficiara oficială a proiectului, supraveghind cu grijă ca vila să nu devină ostentativă, ci să rămână fidelă unei culturi aristocratice a măsurii. Legătura ei cu Milița Pătrașcu, prietenă și directoare a elementelor artistice, a adus o dimensiune de rafinament suplimentar, conferind casei o altă voce decât cea a simplului spațiu locuit.
Ruptura comunistă și degradarea simbolică a spațiului
Odată cu prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu și instaurarea regimului comunist, casa intră într-o eclipsă a identității sale. Naționalizarea și redistribuirea spațiului marchează o pierdere a sensului originar. Spațiul nu mai este un mediu al elitei și al dialogului cultural, ci un obiect destinat unei alte funcționalități, puternic afectat de intervenții administrative fără respect pentru patrimoniu.
Degradarea este accentuată de îndepărtarea familiei, iar mobilierul, finisajele—parchetul, feroneria, ușile — sunt supuse uzurii și modificărilor neadecvate. Grădina originală suferă simplificări, pierzând farmecul subtil al designului semnat, alterând relația delicată interior-exterior.
Astfel, casa devine un martor tăcut al unei biografii întrerupte și al unui regim care rescria memoria cu rigurozitatea canonică a ideologiei, lăsând sediul familiar fără voce.
Post-1989: controverse, erori și pași spre recuperare
Revenirea societății românești la pluralism politic deschide și o nouă eră în destinul Casei Tătărescu, marcată însă de incertitudine și scindări. Proprietatea, înmânată la un moment dat omului politic și arhitect Dinu Patriciu, devine scena unor intervenții adesea neglijente față de valorile arhitecturale originale. Modificările interioare, unele radicale, au generat critici vehemente de la specialiști și public, evidențiind contrastul între statutul profesional și lipsa de respect față de patrimoniu.
Transformarea temporară în restaurant de lux a reprezentat o lovitură simbolică, prin faptul că figura și spațiul politic al lui Gheorghe Tătărescu erau reduse la fundal pentru un consum ostentativ, pierzându-se astfel nuanțele istorice și estetice ale locului.
Ulterior, un investitor străin a inițiat restaurări aprofundate, revigorând proiectul arhitecților Zaharia și Giurgea, restabilind proporțiile, relațiile spațiale și materialele autentice. Este un proces inițiat de reașezare a firului narativ al casei într-un registru cultural și istoric onest, recunoscând ambivalența figurii și complexitatea epocii.
La zi: EkoGroup Vila — o punte între trecut și contemporaneitate
Astăzi, la mai bine de opt decenii de la construcție și după multiple încercări, vila funcționează ca un spațiu cultural cu acces controlat, cunoscut sub numele de EkoGroup Vila. Această transformare nu reprezintă o ruptură, ci o consolidare a valorii istorice și simbolice a locului, un gest de respect față de memoria „purtată” în ziduri, pietre și detalii arhitecturale.
Caracterul modest al vilei, biroul în semicontinuare al fostului prim-ministru la entre-sol și calitatea materialelor supraviețuitoare — parchetul de stejar, feroneria din alamă patinată — indică încă o dată o filosofie a puterii în restrângere și responsabilitate. Vizitatorii EkoGroup Vila sunt invitați să pătrundă nu într-un decor turistic, ci într-un spațiu cu straturi profunde de istorie și cultură, a cărui viață continuă cu solemnitatea unui dialog între epoci.
Accesul este permis pe bază de bilet, disponibil prin platforma iabilet.ro, fiind condiționat de programul cultural al instituției. Astfel, vila își asumă un rol activ în re-politizarea memoriei, invitând la o reflecție asupra identității, continuității și responsabilității față de trecut.
Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu
- Cine a fost Gheorghe Tătărescu?
Gheorghe Tătărescu (1886–1957) a fost o personalitate marcantă a politicii românești în perioada interbelică și imediat postbelică, prim-ministru în două mandate și lider în Partidul Național Liberal, cunoscut pentru pozițiile sale pragmatice și rolul în episoade cheie ale istoriei României din secolul XX. - Este Gheorghe Tătărescu același cu pictorul Gheorghe Tattarescu?
Nu. Gheorghe Tătărescu, politicianul, nu trebuie confundat cu pictorul Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894), reprezentant al academismului din secolul al XIX-lea. - Ce stil arhitectural caracterizează Casa Tătărescu?
Casa este un exemplu timpuriu de arhitectură interbelică bucureșteană, ce îmbină influențele mediteraneene cu elemente neoromânești, proiectată de arhitecții Alexandru Zaharia și Ioan Giurgea, acompaniată de detalii artistice realizate de sculptorița Milița Pătrașcu. - Ce rol a avut Arethia Tătărescu în definirea casei?
Arethia Tătărescu, soția prim-ministrului, a fost motorul cultural al familiei, implicată în supravegherea proiectului casei pentru a păstra echilibrul între sobrietate și rafinament, contribuind la legătura casei cu viața culturală a epocii. - Care este funcția actuală a clădirii?
Clădirea funcționează în prezent ca spațiu cultural, cunoscută sub numele de EkoGroup Vila, accesibilă publicului pe bază de bilet și în funcție de programul cultural, păstrând identitatea și memoria istorică a locației.
Vizitarea Casei Gheorghe Tătărescu în forma sa actuală renaște o experiență integrată de istorie, artă și politică, oferind un prilej rar de a pătrunde în complexitatea unui spațiu care a fost martor nu doar al unei vieți private sau ale unor birouri guvernamentale, ci al unui capitol vital al memoriei naționale. Invităm cititorii să exploreze această vilă care, prin puritatea formelor și gravețea amintirii, oferă o punte între deciziile de ieri și reflecțiile de astăzi, un loc în care trecutul nu este uitat, ci asumat ca o resursă esențială a prezentului.
Pentru programare și vizite private, contactează echipa EkoGroup Vila și descoperă moștenirea unei epoci uitate care pulsează încă între zidurile acestei case.
EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată
📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]
Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.










